Informatiile pe care ar trebui sa le cunosti despre cablurile si conductorii electrici

Pentru ca este o terminologie mai aparte, ar trebui sa clarificam intai ce inseamna termenul de conductor electric. In mod clasic, un conductor este reprezentat de un fir, care la randul sau poate fi izolat sau neizolat. La polul opus, prin notiunea de cablu se intelege o structura formata din cel putin doua fire, care sunt in egala masura izolate intre ele, imbracate mai apoi intr-un vesmant izolator care le separa de exterior. Acest vesmant poate lua forma PVC-ului sau chiar a unui material textil.

Asadar, am stabilit faptul ca un cablu este format din mai multi conductori, adica fire izolate deopotriva intre ele, dar si fata de mediul extern. In mod clasic, conductorii sunt impartiti in doua categorii fundamentale, cei din prima clasa numindu-se monofilari, in timp ce a doua clasa este cea a conductorilor multifilari.

Conductori monofilari

In terminologia de specialitate, conductorilor din aceasta categorie li se mai atribuie si denumirile „blank” sau „rigizi”. Din punct de vedere constructiv, un astfel de conductor este compus dintr-un fir destul de impozant.

Conductori multifilari

Spre deosebire de prima categorie, conductorii din aceasta clasa sunt compusi din mai multe fire. Structura lor este una filiforma, subtire, ele fiind adunate in buchetele pentru a fi izolate mai apoi. Daca la conductorii monofilari sectiunea care se ia in calcul este cea a singurului fir, la cei multifilari vorbim despre sectiunea buchetului de fire.

Din punctul de vedere al tensiunilor aplicate in instalatiile electrice interioare, conductorii dintr-o instalatie electrica pot fi de semnal, ceea ce inseamna ca pot fi aplicate asupra lor tensiuni care ating pragul de 50 volti, de putere – tensiune ajungand in aceasta situatie la circa 1000 de volti sau de comanda – aceasta este categoria mijlocie, tensiunile nedepasind 100 de volti.

Un alt criteriu de clasificare se raporteaza la motivul pentru care au fost construite respectivele cabluri, unele fiind de uz general, altele special construite pentru domeniul telecomunicatiilor, o categorie aparte fiind cea care are drept domeniu de utilizare mineritul.

Din perspectiva clasificarii tehnice, acele cabluri care fac parte din prima categorie prezentata – monofilara – sunt caracterizate prin intermediul unui cod standard, respectiv MY. Clasa de fabricatie este definita de o cifra sau de un numar care de obicei reprezinta sectiunea conductorului. ┬áCablurilor multifilare li se adauga litera F , codul transformandu-se din MY in MYF. In mod intuitiv, pentru ca sunt compuse din conductori de aceleasi dimensiuni, sectiunile pe care un cumparator le are la dispozitie sunt aceleasi, cu specificatia ca s-au mai adaugat inca doua cifre, respectiv 0,5 & 0,75, in contextul in care in prima categorie se pornea de la cel putin 1 mmp.

Materialele folosite la realizarea cablurilor si conductorilor pot fi dintre cele mai diversificate. Cele mai multe sunt facute din cupru pentru ca aceasta structura metalica nu permite interferente cu campul magnetic.